Vai a sottomenu e altri contenuti

Festa de Sant'antoni de su Fogu

16 de ghennarzu ''sas tuvas''
Festa de Sant'Antoni de su Fogu.

Sa festa est contivizada dae sas Cunfrarias de ''Santa Rughe'', ''su Rosàriu'' e ''su Segnore''; custas sunt azudadas dae grupos de pessones, ''Sòtzios'' chi ddu faghent ca ant fatu promissa o mancari pro s'ispassiare ebbia.

S'incumentzat a aprontare totu in su mese de Nadale, cando s'issèberant e si segant sas ''tuvas'', àtera linna de brusiare paris cun custas e si nche leant a su cunzadu a canta a su Nurache Sa Jua.
Custa est una festa in sa festa ca est ocasione pro abarrare paris, aprontare sas tuvas, bufare, papare e cantare.
Finas a carchi deghina de annos faghet sas tuvas beniant segadas cun sa segura e nche beniant leadas subra de carros tragados dae boves. Pro custu s'incumentzaiat zai dae su mese de santandria ca in nadale, si faghiat tempus malu, non faghiat a intrare a sos cunzados cun sos carros.

Oe s'impreant su motosega e sos tratores e totu benit fatu prus impresse.
Su manzanu de su 16 de ghennarzu sos de sas cunfrarias e de sos sòtzios adòbiant a su Nuraghe sa Jua e nche càrrigant sas tuvas e sa linna subra de sos tratores. Abarrant in ie finas a sa una, prus o mancu, bufende e cantende. Torrant a partire a ora de sa una pro arribare a sa cresiedda de Santu Bainzu, carchi ora a pustis.
Pro fàghere unu chilòmetru e mesu bi ponent tempus meda ca s'usàntzia est cussa de si frimare e cumbidare a bufare a totus.
Dae s'annu passadu, pro resones de seguresa, sas tuvas non si ponent prus in dae in antis de sa crèsia de Santu Bainzu, comente s'est fatu pro sèculos. Como benint brusiadas in sa carrela de santu Bainzu, in dae in antis a s'asilo. Sas tuvas, in sas partes bòidas, benint prenas de linna fine pro chi leent fogu prus impresse.
A ora de sas chimbe sunt zai totus allumadas e in antis de su Espru de S'Antoni benint beneitas dae su Predi.
Sa zente abarrat totu a inghìriu finas a tardu. Sos responsàbiles de sas cunfrarias e de sos sòtzios controllant chi brusient bene, sena chi bi siet perìgulu perunu e sighint a cumbidare binu a totus.

Sa chena incumentzat a ora de sa noe. Sos grupos aprontant unu logu in ue papare (belle semper porcheddu arrustu) e assazare sas tziricas e sa panada o su tureddu chi sunt durches fatos cun impastu de binu cotu, mèndula, nughe, pabassa e farra, cotos in su furru.
A pustis chena, est usàntzia a andare a fàghere vìsita a sos àteros grupos e rètzere sas vìsitas de custos.
Sa festa agabat carchi ora in antis de s'abreschidorzu cando totus si nche torrant a domo issoro e lassant sas tuvas ancora allutas.

Su 17 de ghennarzu, sa die de sa festa de Sant'Antoni, si faghet sa missa a Su Santu a sas 11, semper in sa crèsia de Santu Bainzu. S'istàtua benit portada in protzessione in antis de sa missa.
Sa festa de Sant'Antoni marcat s'incumentzu de su carrasegare. Sa domìniga a pustis
de su 17 de ghennarzu, difatis, essint sas primas màscaras e incumentzant sos ballos
a ''Su Carrutzu''.

torna all'inizio del contenuto
torna all'inizio del contenuto